Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2009

De la un zid la altul

Zidul a avut dintotdeauna două funcţii simultane şi contradictorii: apărarea şi închiderea. Comunităţile au fost cele care au ales să se înconjure cu ziduri pentru a-şi asigura securitatea. Familiile s-au retranşat în castele, orăşenii în interiorul fortificaţiilor. Veneţienii, ca şi japoonezii, şi-au făcut din mare un zid mai eficient decât unul de piatră. Împăraţii Romei târzii au încercat în zadar să-şi protejeze imperiul printr-un zid de pământ. Chinezii au reuşit ceva mai bine, ridicând Marele Zid, care trebuia să împiedice, fizic, năvala invadatorilor şi, simbolic, infiltrarea culturilor străine. Comunitatea dintre ziduri, simţindu-se în siguranţă, se poate, până la un punct, dezvolta. Individul singur, înconjurat de un zid, nu este un ocrotit,ci un prizonier care poate, cel mult, evada. Istoria culturală a zidului arată interesante modificări ale ponderilor celor două funcţii ale sale. Zidul securizant, inexpugnabil, al Evului Mediu începe să devină permeabil în perioada Renaşte

Să-ncercăm să ne vorbim

A devenit deja un truism faptul că reacţia, comentariile, expresia şi relaţiile interpersonale ale inşilor în mediu de Web sunt mai sincere, mai lipsite de autocenzură, mai curajoase, fie în bine fie în rău. Cauzele sunt multiple, dar e probabil ca lipsa feedback-ului prin body language este principala justificare a faptului. Ochii, mâinile, mimica, poziţia celui din faţă-ne condiţionează sensul celor pe care le avem de spus. Pe vremuri psihologii sfătuiau soţii nemulţumiţui să-şi scrie din când în când scrisori. E acelaşi lucru. Când nici vocea şi, mai ales, nici prezenţa interlocutorului nu te întrerupe, orice punct de vedere poate fi susţinut cu o altă, mai completă, coerenţă. La ce ar fi însă bună această constatare este, fără îndoială, mai greu de spus. Primii care au sesizat fenomenul au fost cercetătorii în disciplinele sociale care au înregistrat o participare aproape jenant de sinceră la chestionarele propuse online. Apoi alţii au încercat să obţină rezultate determinând on-li

citirea pe hartie VS citirea pe ecran

Întrebat cum vede citirea pe ecran contra citirii pe hârtie, Umberto Eco şi-ar fi apărat evazivitatea prin umor - ne relata cineva pe o listă de discuţii - şi anume spunând că vede doar ca incomod cititul pe computer atunci când stai pe WC. Micile dezagremente tehnice - iată - încep să se destrame şi, atât în cazul laptop-urilor mai noi, cât şi în cazul palmtop-urilor, ca să nu mai vorbim de cărţile elctronice (care se pare că încă sunt departe de ce ne-am dori), cititul în baie nu mai e un deziderat atât de îndepărtat. MS Reader şi contrapartida sa, la fel de gratuită, ReaderWorks, mai îmbunează şi ochii înroşiţi.